Slăbarile de sacrificare Implică o serie de pași controlați cu atenție, concepute pentru a asigura eficiența, siguranța și respectarea practicilor umane. Aceste procese sunt reglementate de organisme guvernamentale pentru a minimiza stresul pentru animal și pentru a asigura producerea de carne sigură, de înaltă calitate.
Procesul de sacrificare a bovinelor
Măcelul bovinelor urmează de obicei aceste etape cheie:
1..
La sosirea abatorului, bovinele suferă o inspecție crucială înainte de sacrificare. Aceasta implică examinarea veterinară pentru a se asigura că animalele sunt sănătoase și potrivite pentru consumul uman. Animalele bolnave sau rănite sunt segregate și manipulate separat. În această etapă, animalele sunt ținute în stilouri cu acces la apă și, uneori, se hrănesc, în funcție de durata șederii lor. Scopul este de a minimiza stresul, care poate avea un impact negativ asupra calității cărnii (de exemplu, ceea ce duce la „tăietori întunecați”). Manevrarea corectă, inclusiv tehnicile de mișcare cu stres scăzut, este esențială.
2. Uimitor
Cel mai critic pas pentru sacrificarea umană este uimitor. Acest lucru face ca animalul să fie inconștient instantaneu și insensibil la durere înainte de sângerare. Metodele comune includ:
Captive Bolt uimitor: Un dispozitiv trage un șurub care nu penetrant sau penetrant în fruntea animalului, provocând inconștiență imediată. Aceasta este cea mai utilizată metodă pentru bovine.
Uimitor electric: mai puțin obișnuit pentru bovine în abaruri comerciale datorită dimensiunii lor, dar implică trecerea unui curent electric prin creierul animalului pentru a induce inconștiența.
Uimitorul eficient este verificat prin observarea prăbușirii imediate a animalului, absența respirației ritmice și lipsa reflexului corneei.
3. Exsanguinarea (sângerare)
Imediat după uimire, animalul este ridicat de un picior posterior și se efectuează exsanguinarea (sângerare). Un operator calificat face o incizie precisă pentru a separa arterele carotide și venele jugulare în gât. Această pierdere rapidă de sânge duce la moartea creierului și asigură îndepărtarea completă a sângelui din carcasă, ceea ce este esențial pentru calitatea și conservarea cărnii. Acest pas trebuie să apară rapid după uimire pentru a împiedica animalul să -și redobândească conștiința.
4. Skinning și Evesiscerare
Odată ce sângerarea este completă, carcasa se deplasează în zona de piele. Ascunderea este îndepărtată cu atenție, de obicei folosind o combinație de unelte de mână și pulverizatoare mecanice. Acest proces necesită abilitate pentru a evita deteriorarea carcasei și pentru a preveni contaminarea din ascunzătoare.
În urma skinningului, începe eviscerarea. Organele interne (viscere) sunt îndepărtate din cavitățile abdominale și toracice. Acest pas este esențial pentru igiena și siguranța alimentelor. Offalul roșu (inimă, ficat, plămâni) și offal verde (tract digestiv) sunt separate. Tractul digestiv este de obicei îndepărtat intact pentru a minimiza contaminarea.
5. Inspecție post-mortem și tuns
După eviscerare, carcasa suferă o inspecție amănunțită post-mortem de către un medic veterinar sau inspector de carne instruit. Aceștia examinează organele și carcasa pentru orice semne de boală, anomalii sau contaminare. Orice piese suspecte sunt condamnate sau tăiate. Această inspecție asigură că carnea este sănătoasă și potrivită pentru consumul uman.
6. divizare și spălare
Carcasa este apoi împărțită longitudinal pe coloana vertebrală în două jumătăți (laturi) folosind un ferăstrău de bandă. Acest lucru facilitează răcirea și procesarea ulterioară. Imediat după despărțire, jumătățile carcaselor sunt spălate cu apă potabilă de înaltă presiune pentru a îndepărta orice contaminanți rămași, sânge sau praf osoase.
7. răcire
Răcirea rapidă și eficientă este crucială pentru calitatea și siguranța cărnii. Carcasele despicate sunt mutate în unități mari de refrigerare, cunoscute sub numele de răcitoare, unde temperatura internă a cărnii este redusă progresiv la un nivel sigur (de obicei sub 7 ° C sau 45 ° F). Refrigerea corectă inhibă creșterea bacteriană, îmbunătățește tandrețea cărnii prin rezoluția mortisului de rigurozitate și extinde durata de valabilitate.
8. Procesare suplimentară
După răcire, jumătățile de carcasă sunt mutate în fabricarea sau dezosarea. Aici, măcelarii pricepuți descompun părțile laterale în tăieturi primare (de exemplu, Chuck, Rib, Loin, Round), tăieturi sub-primare și, în final, tăieturi de vânzare cu amănuntul (fripturi, fripturi, carne de vită măcinată). Această etapă implică adesea tăierea excesului de grăsime și os. În funcție de cerințele pieței, unele reduceri pot fi supuse procesării suplimentare, cum ar fi măcinarea, ambalajele sau îmbătrânirea specializată.
Întregul proces de sacrificare a bovinelor este o operație extrem de reglementată și tehnică, fiecare pas jucând un rol vital în asigurarea bunăstării animalelor, a siguranței alimentelor și a calității produselor. Progresele continue în tehnologie și respectarea protocoalelor stricte de igienă sunt esențiale în abatoarele moderne.
